„Grija“ mai-marilor lumii fata de aducerea pe lume a prea multor copii:

Din istoria rusinoasa a controlului demografic

Dupa 1990, si mai ales in ultimii ani, in Romania au fost facute mai multe filme despre incercarea lui Ceausescu de a mari populatia. Sa amintim doar titluri ca "Nascuti la comanda, decreteii" si "4 luni, 3 saptamani si 2 zile" si-i destul.

Presa a facut comentarii de tot felul si intr-un caz, si in altul - mai ales in cel de-al doilea, premiat si mult laudat la Cannes, in 2007 -, insa problema de baza a controlului populatiei, asa cum a fost ea dezvoltata pe plan international, nu a fost deloc dezbatuta.

In Romania de astazi, din pacate, nu se stie mai nimic despre cea de-a doua parte a controlului populatiei, adica despre politicile de reducere a populatiei. Cand Ceausescu impunea legea impotriva avorturilor in Romania, in 1966, in aceeasi perioada, in Occident, in SUA cu precadere, se vorbea pe larg despre "iresponsabilitatea" celor care aduc pe lume prea multi copii.

Si de la guvernele marilor puteri politice pana la marile trusturi ale industriilor medicale, alimentate de organizatii internationale filantropice, cautau frenetic posibilitati si mijloace de a reduce numarul copiilor. Asa a aparut si s-a raspandit rapid mitul suprapopularii Globului sau al epuizarii resurselor. Tot atunci, in Occident, se citea, cu respiratia intretaiata, la nivel de masa, best-sellerul "Bomba demografica" (1968), de Paul Ehrlich. Putin mai tarziu, in 1974, SUA au inceput sa utilizeze, in mod oficial, prin USAID, parghia ajutoarelor externe pentru tarile din lumea a treia, in functie de felul cum adoptau ele programele de planificare familiala.

In ambele cazuri - si-n Romania comunista, si-n tarile occidentale - se vede limpede imixtiunea politicului in viata privata a oamenilor, care au fost considerati simple cifre ce trebuiau crescute sau scazute, dupa cum cereau politicile. Ambele politici demografice nu au adus decat suferinta oamenilor.

Cartea lui Matthew Connelly "Fatal Misconception. The Struggle to Control World Population" (The Belknap Press of Harvard University Press, 2008) expune esecul miscarii controlului populatiei, incepute in anii '60 ai secolului trecut. "Marea tragedie a promotorilor controlului populatiei, confuzia lor fatala a fost sa creada ca cineva ar putea cunoaste interesele particulare ale unor oameni mai bine decat acestia insisi", spune profesorul de istorie la Universitatea Columbia din Statele Unite in prima carte despre istoria controlului populatiei.

Desi cartea sa, in ansamblu, este o recunoastere a asa-numitului "drept la reproducere", istoricul sustine cu voce tare ca miscarea pentru controlul populatiei, din punct de vedere istoric cel putin, a calcat in picioare drepturile fundamentale ale oamenilor din tarile in curs de dezvoltare. Cel putin, volumul are meritul de a ilustra modul in care elite puternice si bogate ale lumii au initiat o miscare, in secolul al XX-lea, "pentru a reface umanitatea prin controlul populatiei lumii", miscare ce n-a fost straina de abuzuri si persecutii.

India, prima tara supusa "planificarii familiale"

Sterilizari fortate in China si milioane de avorturi

Desi cunosteau modul coercitiv de aplicare a programului de control al populatiei Chinei, oficialii Fondului Natiunilor Unite pentru Populatie (UNFPA) si ai Federatiei Internationale de Planificare Familiala (IPPF) nu au incetat sa-l sprijine - la urma urmei, ambele organizatii avusesera anterior o implicare masiva in programele fortate din India. Connelly afirma ca, in momentul in care cele doua superagentii si-au intensificat sprijinul, programul Chinei a devenit si mai coercitiv.

Vehiculele care transportau femei din Canton la spitale pentru avorturi erau "pline de tanguiri si jale". Unele femei insarcinate erau incatusate, altele erau legate cu franghii sau puse in cosuri pentru porci.

Acest tip de stiri cauzau oficialilor UNFPA si IPPF anumite nelinisti, totusi grijile lor erau spulberate usor de reasigurarile repetate ale oficialilor chinezi ca acolo totul este bine. In cea mai coercitiva faza a programului, China a cerut ca tuturor femeilor cu un singur copil sa li se insereze sterilete din otel inoxidabil, rezistente la manipulare, parintii cu mai mult de doi copii sa fie sterilizati, iar toate sarcinile neautorizate sa fie avortate.

In 1983, 16 milioane de femei si peste 4 milioane de barbati au fost sterilizati, unui numar de 18 milioane de femei li s-au inserat un sterilet si peste 14 milioane au fost supuse avortului.

Ei bine, constienti de ceea ce se intampla in China, oficialii UNFPA au conferit, cu toate acestea, in acelasi an, medalia de aur pentru Populatie lui Qian Xinzhong, seful campaniei pentru controlul populatiei duse, bineinteles, in stil militar, in China.

Alaturi de Qian Xinzhong, secretarul general de atunci al ONU, Perez de Cuellar, a oferit acelasi premiu lui Indira Gandhi, impreuna cu "aprecierea profunda" pentru "distribuirea resurselor necesare implementarii politicilor demografice la scara mare".


Sursa: http://www.ziarullumina.ro/articole;1416;0;47316;0;Din-istoria-rusinoasa-a-controlului-demografic.html