Cum a ajuns Romania sa aiba 22 milioane de avorturi

de DAN GHEORGHE
Romania Libera, 21 Februarie 2011

Numarul intreruperilor de sarcina care au avut loc intre 1958 si 2008 este mai mare decat populatia actuala a Romaniei. Aceasta statistica infioratoare demonstreaza politicile demografice dezastruoase pe care le-a avut Romania in perioade diferite ale istoriei sale recente.

“Ar fi trebuit sa mai am azi inca sase frati, mai mari decat mine. Dar in viata nu suntem decat eu si un frate de-al meu. Ceilalti sunt in Cer. I-a avortat mama”. Aceste cuvinte, ce apartin unei femei de 40 de ani, definesc 50 de ani de politica demografica haotica a acestei tari. Cifrele vorbesc de la sine – 22.178.906 avorturi, facute in intervalul cuprins intre 1958 si 2008. Datele apartin Centrului de Calcul, Statistica Sanitara si Documentare din Ministerul Sanatatii. Şi mai interesant este faptul ca la sfarsitul acestui interval, adica in 2008, populatia Romaniei, conform datelor oficiale, era de 21.504.442 de locuitori. Deci numarul avorturilor din 50 de ani este mai mare decat populatia actuala a tarii.

Trei avorturi, in medie, de femeie

“Nu stiu sa se mai fi petrecut un asemenea fenomen, intr-o alta tara europeana. Poate doar in Rusia numarul avorturilor sa fie mai mare”, ne-a spus Vasile Ghetau, profesor de Demografie la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala a Universitatii din Bucuresti si director al Centrului de Cercetari Demografice “Vladimir Trebici”, din cadrul Institutului National de Cercetari Economice al Academiei Romane. La care Borbala Koo, director executiv al Societatii de Educatie Contraceptiva si Sexuala, adauga diverse statistici, la nivel european, pe o perioada istorica indelungata, care arata ca media intreruperilor de sarcina din Romania o depaseste pe cea din Vest. La noi revin, in medie, trei avorturi in viata unei femei, pe cand in Occident o femeie a facut, tot in medie, cel mult un avort.

1957- legalizarea avorturilor

Specialistii de la Centrul de Statistica al Ministerului Sanatatii ne-au spus despre contabilizarea avorturilor din Romania ca operatiunea a inceput in 1958. Nu exista date mai vechi. An de an se consemna numarul lor – fie ca erau la cerere, fie din cauze medicale. Facute in spitalele sau maternitatile de stat. Anul 1958 are o semnificatie anume. Pentru ca in 1957 s-a emis Decretul 463, prin care a fost legalizat avortul la cerere. Propaganda din anii ’50, pentru avort, desfasurata in Romania dupa tipare sovietice, ne-a fost confirmata de profesorul Ghetau. Rusia sovietica militase, inca de pe vremea lui Lenin, pentru aceasta idee. “Era un ciudat mod de a vedea emanciparea femeii”, remarca Bogdan Stanciu, presedintele Asociatiei “Pro-Vita pentru nascuti si nenascuti” – filiala Bucuresti. Dupa al doilea razboi mondial, cand Romania a intrat in sfera de influenta sovietica, pe langa multe alte “binefaceri” bagate de Moscova pe gatul romanilor, a fost si politica in favoarea avortului. Urbanizarea si industrializarea fortata au distrus practic familia traditionala romaneasca, plina de copii. Noile principii socialiste o scoteau pe femeia romana din gospodaria ei si o expediau direct pe santiere si in fabrici.

1965 – record absolut la intreruperi de sarcina

E la noi o legenda, nefondata, cum ca anul de varf al avorturilor din Romania a fost 1990, primul an de dupa caderea comunismului romanesc. Atunci s-au facut 992.265 de intreruperi de sarcina. Dar recordul este in cu totul alta perioada, tocmai in plin comunism. Mai precis in 1965, cand s-au facut 1.115.000 de avorturi. Legale. Acela a fost anul cu cele mai multe avorturi din Romania, din totalul statisticii realizate la noi, intre 1958 si 2008. Fusesera inca doua “varfuri”, mai mici, in 1964 – 1.100.000 de avorturi, si in 1963 – 1.037.000 de cazuri. Decretul 463 a “produs” 7.521.100 de avorturi, in numai noua ani, din 1958 pana in 1966. Sunt cei mai “prolifici” noua ani, din acest punct de vedere, ai Romaniei!

15.000 de femei ucise de pruncii lor

A urmat o perioada confuza si in acelasi timp tragica pentru romance. Anul 1966 aduce Decretul 770, de care multi isi amintesc ca fiind momentul interzicerii avorturilor. Mai nimerit ar fi sa spunem ca s-a redus numarul lor. O femeie era obligata sa dea nastere copilului, daca a ramas insarcinata inainte de 40 de ani. Putea sa avorteze numai daca avea deja patru copii sau din motive strict medicale. Numarul avorturilor a scazut semnificativ, dupa 1966. Daca urmarim statistica oficiala din intervalul 1967 – 1989, vedem ca numarul lor a fost, in fiecare an, de cel putin 200.000, dar nu mai mare de 430.000 de cazuri. O mare necunoscuta este legata de avorturile clandestine. Din datele stranse de Societatea de Educatie Contraceptiva si Sexuala rezulta ca cel putin 15.000 de femei si-au pierdut viata, pana in 1989, din aceasta cauza. Unele foloseau tije, andrele, sonde urinare, altele apelau la “babe”, pentru “tratamente” din plante. Orice cale, numai sa scape de sarcina. Multe femei s-au ales, in schimb, cu infectii grave. Doar cele cu adevarat norocoase au scapat cu viata.

Piata neagra a contraceptivelor

Cat despre mijloacele contraceptive, acestea au aparut la noi abia in anii ’70, dar se dadeau numai pe reteta. Au disparut insa dupa 1980, cand s-a strans “surubul” in politica pro-natalitate. Nu mai gaseai marfa asta decat pe piata neagra, mai ales in localitatile din vestul tarii, unde se facea aprovizionarea din Ungaria si Serbia. Regimul de atunci mergea pe ideea de a creste populatia Romaniei. Femeile erau tinute sub stricta observatie, prin controale ginecologice periodice, obligatorii la locul de munca. Cele depistate ca fiind gravide erau imediat luate la ochi de autoritati, sa nu cumva sa avorteze. Datele oficiale raportau, cu mandrie patriotica, la 1 iulie 1989, ca tara noastra atinsese cota de 23.151.564 de locuitori.

Mai multe avorturi decat nasteri, in anii ’80

E ciudat totusi un lucru, dupa cum ne atrage atentia statistica Ministerului Sanatatii. Din toata perioada 1967 – 1989, anii 1981 si 1983 s-au remarcat cu cele mai multe avorturi. În 1981 au fost 427.081 intreruperi de sarcina. Oficiale! Ne uitam apoi la numarul de nascuti vii din acelasi an – 381.101 copilasi. Se vede clar ca lumina zilei ca in 1981 au fost mai multe avorturi, decat nasteri. Aceeasi situatie si in 1983. Atunci au fost 421.306 avorturi si numai 321.498 de nascuti vii. E clar ca propaganda anti-avort si “tarii cat mai multi copii” nu dadea roadele scontate. Oricum, statistica e cat se poate de clara : in perioada 1967 – 1989, deci pe parcursul a 23 de ani, in Romania s-au facut 7.398.210 avorturi.

Liberalizarea de dupa 1990

O alta etapa in istoria avorturilor a inceput in 1990, cu Decretul din 26 decembrie 1989, al noii puteri revolutionare. A patra hotarare luata de noul regim, dupa caderea lui Ceausescu, s-a referit la liberalizarea avorturilor. Aproape un milion de intreruperi de sarcina au fost inregistrate in 1990, in clinicile de stat. Numarul lor a inceput sa scada, pe parcursul timpului, ajungand la mai putin de 500.000 – in 1996, sub 200.000 – din 2004, pentru ca in 2008 sa fie inregistrate 127.907 cazuri. Cifra totala a intreruperilor de sarcina, din perioada 1990 – 2008, asadar in 19 ani, se ridica la 7.259.596.

Femeia care a avortat de 35 de ori

“Moda” avorturilor persista si azi in Romania, in ciuda statisticilor care arata scaderea acestei practici. Doctorul Calin Soporean de Spitalul Universitar spune ca majoritatea pacientelor sale vin din medii sarace, cu un nivel de cultura limitat. “Mai intai trec pe la mine, sa discutam. Sunt de toate varstele. Eu incerc sa le fac sa-si schimbe optiunea. Unele spun ca n-au bani sa-si creasca copiii, daca i-ar face. Decizia de-a avorta e de nezdruncinat”, zice medicul. Dupa aceasta discutie, femeile se programeaza la sala pentru intreruperi de sarcina. Aici vin zilnic sapte-opt “cliente”. “Vin la noi frecvent femei care au deja la activ cate opt-zece avorturi. Le stiu deja din vedere. Apar la noi o data la cateva luni. Cand le vad in spital stiu pentru ce au venit”, ne dezvaluie medicul. Am descoperit o femeie care se “lauda” cu nu mai putin de 35 de avorturi. Acum s-a oprit, dupa ce viata ei sexuala a iesit la pensie. “N-am avut nimic. Ma duceam si lepadam. Parca barbatul stie cum e? El te trimite la spital si gata. Am facut si inainte de ’89, si dupa ’89. Şi la spital, si la babe. Am avut noroc, ca nu s-a lipit nicio boala de mine”, ofteaza doamna. Consolandu-se totusi cu cei patru copii ai ei pe care i-a nascut. Unul din cele mai dure canoane bisericesti, in privinta avortului, spune ca femeia care isi leapada pruncul cu ierburi otravitoare nu mai are voie sa vina la Sfanta Împartasanie timp de 20 de ani. Ştiati de asta? “M-o ierta Dumnnezeu”, spera cucoana, si-si drege baticul negru pe cap. De parca ar purta doliu…

Operatia oarba

Femeile de peste 35 de ani sunt sfatuite de doctori sa-si puna sterilet, pentru a evita “operatia oarba”, cum este cunoscut avortul. “Operatia are un anumit grad de risc, cu precadere la femeile cu avorturi multiple, la care colul uterin devine flasc, dupa intreruperile de sarcina precedente. Riscul de perforare a colului este mare, in asemenea cazuri”, ne explica specialistul. Categoriile sarace prefera avortul, din cate am observat. Dar operatiunea nu-i nici pe departe ieftina. Un avort costa, oficial, 300 de lei. E taxa de la Spitalul Universitar din Capitala. Mai platesti inca 40 de lei pentru consultatie. Contraceptia, in schimb, e mult mai convenabila, financiar vorbind, ne-a explicat acelasi medic – cel putin 20 de lei pentru cel mai ieftin sterilet si tot atat pentru o folie cu pilule. “Sunt fete tinere care cred ca pilulele ingrasa si atunci nu le iau. Iar femeilor mature le e teama sa foloseasca steriletul, de teama unor boli”, explica doctorul Soporean, plusand cu informatii pe care le stie de la colegi de-ai sai din mediul rural – mai sunt si azi femei, la tara, care ajung pe patul de spital cu infectii grave, dupa ce au incercat, singure sau ajutate de cine stie ce “experti” locali, sa-si lepede fatul, prin metode primitive.

Record la adolescente insarcinate

Mentalitatea pro-avort pare sa se transmita de la o generatie la alta. Romania e la ora actuala una din tarile “de top” ale Europei, in privinta adolescentelor care raman insarcinate, arata un studiu din 2009 al Societatii de Educatie Contraceptiva si Sexuala. Numarul cazurilor ajunge la 47.000, in fiecare an. Aproape jumatate din ele avorteaza. Aceeasi organizatie arata ca, pe de-o parte, aproape toate romancele cunosc cel putin un mijloc de contraceptie, dar, pe de alta parte, numai 40% dintre ele folosesc o astfel de metoda, pentru a evita o sarcina nedorita. “Avortul s-a banalizat, ca emotie. E o lipsa de atitudine fata de propriul corp, o desconsiderare fata de propria ta fiinta. Sunt femei care, mergand azi sa avorteze, reproduc de fapt comportamentul mamei, care, la randul ei, a fost pe vremuri la chiuretaj”, ne explica profesor universitar doctor psiholog Aurora Liiceanu.

Nu se mai dau contraceptive gratuite

Doctorul Calin Soporean, de la Spitalul Universitar, se ocupa de cabinetul de planificare familiala din aceasta unitate sanitara. El spune ca de anul trecut, din luna octombrie, nu s-au mai primit contraceptive gratuite. Astfel de materiale sunt distribuite categoriilor defavorizate – somere, studente, eleve. De peste zece ani exista aceasta prevedere legala. “Sper sa se rezolve cat mai curand problema, pentru ca, de cand nu se mai dau, a scazut adresabilitatea la cabinet”, zice medicul. O stire similara, din martie anul trecut, de la Maternitatea “Bega” din Timisoara, referitoare la lipsa contraceptivelor gratuite, demonstreaza ca ceea ce se intampla acum la Spitalul Universitar din Bucuresti nu e un fapt izolat. De la Ministerul Sanatatii nu ne-a venit o clarificare in privinta acestei situatii, desi am solicitat-o.

“Aoleo, asa multe avorturi?” – exclama politicienii

Ce am invatat, ca popor, dupa cei 50 de ani in care a existat in tara asta o adevarata “industrie” a intreruperilor de sarcina? Primul raspuns a venit de la Bogdan Stanciu, presedintele Asociatiei Pro-Vita Bucuresti. El s-a dus cu statistica asta la Parlament, pe la diverse comisii sociale si economice. “Toti exclamau – aoleo, asa de multi?”, povesteste Bogdan reactia politicienilor nostri, cand au aflat de cele peste 22 de milioane de avorturi facute in Romania. Şi s-a luat vreo masura? “Nimic. Se discuta, se fac comisii”, conchide seful asociatiei, care solicita autoritatilor o schimbare de atitudine in privinta sustinerii familiilor cu copii.

“N-am invatat nimic, dupa 50 de ani”

La intrebarea noastra a raspuns si Borbala Koo, director executiv al Societatii de Educatie Contraceptiva si Sexuala. “Ce s-a invatat, de la revolutie incoace? Nimic! În scoala nu se face educatie sanitara. Sloganurile legate de educatia sanitara, sexuala, sunt in continuare sterile. Cat timp au fost bani din UE si din SUA pentru campanii in favoarea contraceptiei, pentru evitarea avortului, s-au organizat actiuni la nivel national pentru informarea populatiei, s-au infiintat cabinete de planificare familiala. Dar si acestea au fost reduse, ca numar, in ultimii ani. De la 400 au mai ramas 160, toate la oras, iar cele existente sunt din ce in ce mai putin vizibile, in cadrul clinicilor”, mi se spune.

Cifre ascunse de clinicile private

Statistica oficiala, de dupa 1990, este pusa totusi intre “paranteze” de o asociatie care militeaza impotriva avorturilor. Avem datele intreruperilor de sarcina din unitatile sanitare de stat. Nu exista, in schimb, rapoarte similare din clinicile private. Specialistii de la Centrul de Statistica al Ministerului Sanatatii ne-au confirmat problema. Ei solicita clinicilor private statistica anuala. Dar informatiile nu ajung la autoritati. Legile actuale nu prevad o constrangere pentru cei care refuza acest lucru. De situatia asta ne-a vorbit si Bogdan Stanciu, presedintele Asociatiei Pro-Vita Bucuresti. Organizatia sa a inceput, cu trei ani in urma, sa stranga informatii despre numarul intreruperilor de sarcina care se fac anual in Romania, in spitalele de stat si in clinicile particulare. Concluzia e ca cifrele Ministerului Sanatatii sunt subraportate, la nivelul intregii tari. “Situatia este cauzata de lipsa de comunicare sau de comunicarea incompleta a datelor de catre mediul sanitar privat, cu o pondere in crestere, in ultimii ani, dar si de tendinta de ocultare permanenta, observata de noi in timpul documentarii. Metodele sunt felurite, de la ingreunarea accesului, pana la raspunsul in bataie de joc, la intrebari adresate in baza liberului acces la informatiile de interes public”, sustine interlocutorul nostru.

“Nu mai vad nicio iesire”

Previziunile facute de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare arata ca populatia Romaniei ar putea ajunge, in anul 2050, la vreo 14 milioane de locuitori. La randul ei, Organizatia Natiunilor Unite pare ceva mai optimista – 15, 9 milioane. În 2007, profesorul Vasile Ghetau, directorul Centrului de Cercetari Demografice al Academiei Romane, a publicat un studiu care trateaza aceasta problema dureroasa – “Declinul demografic si viitorul populatiei Romaniei”. Expertul a recomandat atunci autoritatilor o serie de masuri, pentru a se evita un viitor sumbru. “Romania are nevoie de o politica familiala elaborata cu multa grija si responsabilitate, clara, stabila, orientata spre perspectiva, care sa nu urmareasca efecte imediate si care sa aiba consensul clasei politice, al societatii civile, al opiniei publice si al specialistilor. Alocatia de stat pentru copii, diferentiata ca nivel si orientata prioritar spre familia cu doi si trei copii, ca si alte forme de stimulare financiara, ar trebui sa constituie componente ale unei astfel de politici “, arata expertul in lucrarea sa. La patru ani de cand a scris aceste randuri, profesorul Ghetau ne-a spus acum ca “dupa toate amputarile ajutoarelor pentru mame si pentru copii, din ultima vreme, nu mai vad nicio iesire din situatia dezastruoasa in care ne aflam”. Practic, pe masura ce trece timpul, lucrurile vor fi tot mai greu de schimbat.


În 2010 s-au nascut 209.000 copii, cel mai mic numar din 1955.